Avocat Paul Giban: Avocatul ca arhitect al legalității în infracțiunile economice

Una dintre principalele provocări derivă chiar din complexitatea cazurilor și din natura variată a probatoriului, a cărui administrare, de cele mai multe ori, presupune întinderea pe o perioadă considerabilă de timp.

O altă provocare este dimensiunea interdisciplinară a dosarelor de acest fel, cunostințele aprofundate ale dreptului penal și ale dreptului procesual penal nefiind suficiente pentru a înțelege pe deplin specificul cauzei și pentru a stabili, în mod corect, strategia de apărare.

Nu in ultimul ränd, există provocarea percepției publice. Infracțiunile economice implică adesea sume mari reținute cu titlu de prejudiciu, persoane cu poziții de influență sau companii vizibile, ceea ce creează un climat de presiune mediatică și instituțională. Aici avocatul are datoria nu doar să apere clientul în sala de judecată, ci și să gestioneze consecințele reputaționale, care nu de puține ori capată forma unor ingerințe in actul de Justiție.

Primul pas este analiza de risc: se verifică toate ariile vulnerabile - relațiile cu autoritățile, modul de achiziții, respectarea legislației fiscale, fluxurile de numerar, politicile anticorupție, gestionarea datelor. Echipa de avocați trebuie să radiografieze zonele pe care clientul le apreciază ca fiind vulnerabile și să verifice dacă modalitatea în care acesta acționează pe respectiva zonă este în conformitate cu legislația în vigoare.

Apoi, se implementează proceduri clare și se instruiesc angajații. O companie poate avea reguli perfecte pe hartie, dar dacă oamenii nu le cunosc și nu le aplică, ele devin inutile. Un training periodic privind obligațiile de raportare, legislația anticorupție sau responsabilitatea penală a persoanei juridice poate preveni situații critice.

Foarte important este și mecanismul de whistleblowing - adică

existenta unor canale interne prin care angajații pot semnala nereguli fără teamă de represalii. Multe probleme se pot rezolva rapid și discret în interiorul companiei, înainte de a escalada către autorități.

În concluzie, avocatul acționează ca un arhitect al legalității: identifică fisurile, propune soluții și se asigură că întreaga structură a companiei rezistă la un eventual control din partea organelor de anchetă.

Din experiență, multe dintre probleme nu apar din intenții frauduloase, ci din neglijență sau din dorința de a simplifica procesele.

În esentă, riscul penal apare acolo unde există o cultură organizațională care tolerează „scurtăturile". Dacă accentul cade doar pe profit și rapiditate, fără respect pentru

reglementări și etică, compania devine vulnerabilă. De aceea, cea mai mare greșeală nu este una punctuală, ci lipsa unei strategii integrate de conformitate.